Am 16 luni!

Astăzi, 4 ianuarie 2013,  fac 1 an şi 4 luni.

Sunt o fetiţă energică, plină de viaţă şi veselă.

Mănânc din ce în ce mai bine şi sunt încă alăptată la cerere. Însă devin din ce în ce mai pofticioasă şi câteodată mâncăcioasă. Adică mi se face poftă când văd că părinţii vor să mânânce, aşa descopăr gusturi noi.

O ajut din ce în ce mai mult pe mami prin casă. Îmi place să pun rufele la uscat, să facem patul, să dau cu mopul, să ducem hainele la loc, să dau şosetele lui tati, dau papuceii de casă părinţilor, să dau prosopul să-şi şteargă mâinile. Cel mai mult îmi place să am grijă să mănânce părinţii.

Am preferinţe cu ce să mă îmbrac când merg la plimbare. Căruciorul îl folosesc foarte şi foarte rar.

A început să-mi placă să ma joc în apă. Ştiu singură când e oră de băiţă, o i-au pe mami sau pe tati de mânuţă şi mergem la baie să-mi puna apa in cadita. Îmi pun jucăriile şi buretele în cădiţă si mă joc stropind totul în jurul meu până se răceşte apa.

Mă joc de v-aţi ascunselea, ador acest joc. Am început să mă joc cu mami în acest joc. Mami se ascunde şi eu trebuie să o găsesc. Iată aşa am început să alerg prin casă. Când e rândul meu să mă ascund fac câţiva paşi închid ochii şi pun mânuţele la ochi şi aştept să mă găsească. Părinţii mă caută până eu iau mânuţele de la ochi şi ei mă găsesc.

Aşa cum am fost în luna sărbătorilor de iarnă am devenit din ce în ce mai interesată de "activităţi artistice". Am scris cu pixul pe foi, am făcut cu mami fulgi de zăpadă din hîrtie, am încercat să tai cu foarfeca. Am început să dansez şi să cânt din ce în ce mai mult. Prind foarte uşor ritmul muzicii. În această lună am ascultat muzică diferită , dar cel mai mult îmi plac colindele. La slujba de duminică de la biserică eram fascinată de colinde şi ascultam foarte atentă.
Cine nu a cântat măcar o dată "Moş Crăciun cu plete dalbe"? Nu am fost o excepţie de la regulă şi am cântat şi eu. Am cântat într-o seara până am adormit. Prima seară când am început să cânt m-a înregistrat, aşa că o să vedeti mai jos cum cânt.
Mai ascult Aura, Lori şi Betty - "Moş Crăciun şi Colind". Îmi place publicitatea de la televizor unde este Moş Crăciun şi când cântă în publicitate Loredana "Romtelecom".

Înţeleg orice îmi explică părinţii. Sunt foarte antentă la tot ce îmi spun ei. Pe zi ce trece tot mai mult se îmbogăţeşte vocabularul meu. Încă nu am început să fac propoziţii mari, doar "Mami, pa!" sau "Tati, aici!". De câteva zile zic "mama mea".

Am început să fac şotii, să vă povestesc una din ele. Într-o zi trebuia să mergem la cumpărături, de obicei mă duc cu tati în  garaj şi scoatem maşina şi apoi o luăm pe mama de la scara blocului. În aceea zi am mers în garaj cu tati m-a aşezat în scaunul meu de maşina şi mi-a dat cheia de la maşină să o ţin până urcă tati. Înainte de a urca tati în maşină eu am apăsat pe butonul de la cheie şi m-am încuiat în maşină. Tati nu a mai putut să urce, dar eu râdeam în maşină de veselie. Bine că eram acasă şi tati mai are o cheie.  A stat tati la geamul maşinii şi mă ruga să discui maşina, însă eu apăsam doar pe butonul care am încuiat. A venit mami în garaj şi tati a mers în casă să caute cealaltă cheie. Ca să nu mai stau singură în maşină.

Când  tati e acasă am cu totul şi cu totul alt program de somn. Se schimbă atât orele de somn cât şi locul de sominc. Când tati e acasă dorm în maşină, aşa că ies cu tati cu maşina din garaj 2 ori pe zi la o plimbărică înainte de somnic.

În această lună am mai puţine poze deoarece nu stau şi nu am răbdare să mi se facă poze. Alerg repede să iau camera foto să mă uit la el şi să apăs pe butoane.